Muzeul

“Casa din deal”, de la nr.68, de pe strada Ion Creangă, a fost construită după planurile lui Mihail Sadoveanu (meşter, Gheorghe Andrioaia din Buneşti), pe locul cumpărat de la fiica farmacistului Carol Vorel, văduva inginerului Engel care construise drumul de fier Dolhasca – Fălticeni.

O casă încăpătoare, înconjurată de o curte întinsă. Împreună cu fratele său, agronomul Vasile Sadoveanu, scriitorul a plantat o alee de tei şi pomi fructiferi, pentru viitoarea grădină a liniştii. Mihail Sadoveanu a trăit în această casă între anii 1909 – 1918. 

“Ajuns acasă, nu mă gandesc decat să mă reculeg şi să mă odihnesc”, scria Sadoveanu in 1913.

După plecarea la Iaşi, venirea şi şederea lui Mihail Sadoveanu la Fălticenii de atunci, de dinainte şi de după aceea, au insemnat intotdeauna, aşa cum el insuşi o mărturiseşte, “călătoria cea mai mare la locurile sfinte de curăţenie şi de ispaşire”.

La 16 noiembrie 1930, cu prilejul sărbătoririi, la Fălticeni, a varstei de 50 de ani, iată ce a scris Mihail Sadoveanu in Cartea de aur a Liceului “Nicu Gane”: “Revăd cu emoţie oraşul copilăriei şi al amintirilor”. Cu acelaşi prilej a rostit şi nemuritoarele şi cunoscutele cuvinte: „La Folticeni am băut apa vie a sufletului românesc, pe care n-am uitat-o nici până azi. În ea se va răsfrange pană la moarte toată taina sufletului meu. Darul cu care m-a înzestrat Dumnezeu, nu se datoreşte mie, ci părinţilor mei. Împrejurările şi pitorescul locurilor, munţii şi apele, natura încântătoare şi poporul, toate au creat ceea ce dumneavoastră sărbătoriţi azi. Să mulţumim lui Neculce şi lui Creangă, poporului şi părinţilor mei, să slăvim natura, care au contribuit la înzestrarea darului meu”.

În cadrul acestei sărbători, scriitorul Mihail Sadoveanu, membru al Academiei Române din 1923, a fost proclamat Cetăţean de onoare al oraşului Fălticeni iar unei străzi (Sf. Nicolae) i s-a atribuit numele său.

În august 1961, Mihail Sadoveanu, deşi bolnav, a venit la Fălticeni pentru a-şi lua, astfel, rămas bun de la acest pămant atat de binecuvantat de Dumnezeu şi de inţelesul adanc al cuvantului romanesc. A fost o ultimă falfaire de aripa spre veşnicia nemuririi şi liniştii sale depline.

Informaţii preluate din monografia profesorului fălticenean Geo Nichita – „Însemnări fălticenene”, 1997

Imagini din perioada implementării proiectului de renovare – modernizare

2 gânduri despre „Muzeul

  1. E bine organizata pagina de net! Felicitari! Falticeniul trebuie sa-si promoveze valorile culturale, artistice, cat si tinerii si toti creatorii si iubitorii de frumos!

  2. Buna,
    As dori sa vizitez muzeul, care este programul de vizitare?

Lasă un comentariu

search previous next tag category expand menu location phone mail time cart zoom edit close